Cine e de vină când o dăm în bară?

Cine e de vină când greșim? Când nu ne iese ceva? Când avem un eșec de mari proporții? Răspunsul general e: soarta, guvernul, patronul, vecinu de la 2, creditorul, banca, vânzătorul, Sfânta treime, mama, soția, copilu’, câinele … mai continui sau ați prin ideea? Dăm vina pe toată lumea mai puțin pe cel cu adevărat responsabil, adică pe noi, pe EU.

Nu avem curajul, tupeul, ouăle potrivite pentru a ne uita în oglindă și a spune: „Am greșit, eu sunt vinovat”. E mult mai ușor să dăm vina pe ceilalți, decât să ne asumăm greșeala. Să ne-o asumăm în primul rând față de noi.

Din cauza asta: „E profu de vină” fiindcă tu ai picat examenul, „E de vină guvernul” fiindcă n-ai un job, „E de vină angajatorul” pentru cine știe ce. E de vină toată lumea mai puțin tu.